De la oras

Am fugit mereu dupa barbatul care mi-a intins rasete pe fata,
Care m-a speriat sa fug departe si-a venit si mi-a prins mana,
Care m-a oprit sa ma tina strans, strans in brate...
Dupa barbatul pe care nu-l puteam privi in ochi de teama sa,
Barbatul care vorbea calm, senin si ...dulce.
Cel de stia ca eu in sinea mea inca-s copil si ma juca,
Acela de imi saruta mainile si ma asculta.

Am fugit mereu dupa barbatul de-a-nteles ca-s vanatoare,
Dar ca nu ma tenteaza ce vanez, ci cel de ma vaneaza.
Dupa acela de stia ca-i sunt egala si dupa numele mare ma striga,
De nu mi-a dat un ordin ca stia ca nu il voi asculta,
Barbatul care cand greseam se amuza grozav,
Acela de ma supara, ii intorceam spatele si el ma imbratisa.
Cel de l-am numit sufletul meu pereche si l-am parasit.
Dupa barbatul ala am fugit.

Am fugit mereu dupa barbatul care stia ca-s acolo unde ma lasa.
La care nu i-am zis o vorba si m-a inteles cu totul.

Definitie

O sută de pagini de dragoste
Strânse din atingerile tale.
O iubire care lasă semne am primit
Și șoapte deochiate.
De nu te grăbeai,
Iar soarta era puțin mai blânda cu noi -
Noi doi am fi putut lăsa opere
În care am fi rescris noțiunea de amor
Și i-am fi rezolvat definiția inexactă
De i-au oferit-o alți poeți.
Am fi întregit națiuni
Și am fi cucerit țărmuri virgine,
Am fi născut probabil Antihristul
Și de asta ne-au hulit.
Iubirea nu e o dulce nebunie, dragi poeți,
Nebunia e să n-ai parte de iubire.
Lipsa dânsei este un neant,
Iar dânsa e un sân de fecioara tresărind,
E un fulger și-o furtună,
O sete nestăvilită de a nu patrona
Decât un el, o ea.
Dragostea nu trece prin stomac,
Ce minciună!
Îndrăgostitului - ultimul lucru pe care
Trupul i-l cere - este de mâncare!
Omul îndrăgostit poate muri din lipsa altuia
Și nu de foame!